Sunt fata aia cu ochi verzi şi geloasă, timidă la început, care se ascunde în ultima bancă atunci când profa vrea să scoată pe cineva la tablă la ora de mate.
Fata aia care adoră să mănânce în ore, alături de cei 3 colegi de bancă, care se murdăreşte atunci când mănâncă înghețată sau când bea ciocolată caldă sau cafea. Care e zgârcită când e vorba de ciocolată, dacă îți dă, e pentru că te consideră o persoană importantă. Care ține atât de mult la prieteni şi nu vrea să îi piardă, care adoră să işi facă noi prieteni, să cunoască lumea.
Fata aia care a dat prea mult, a plâns prea mult, a ținut prea mult, a pus prea mult suflet unde trebuia să pună punct, a dat prea multe şanse, a sperat prea mult, a iubit prea mult, dar a primit şi a făcut prea puține, a zâmbit prea puțin, ci chiar de o făcea, era un zâmbet fals, a fost prea puțin fericită, prea puțin iubită spre deloc, a primit prea puțină încredere, prea puține şanse de a arăta cine este de fapt, a fost prea puțin EA.
A fost bună cu toți şi mulți dintre aceştia s-au jucat cu bunătatea ei.
Ea e fata care ar face orice, nu pentru ea, ci pentru fericirea altcuiva, nu s-a pus niciodată pe primul loc fiindcă nu putea fi fericită fără prieteni, familie, iubit. Ei o făceau fericită, o făceau să zâmbească, ei erau cei mai importanți. Însă ştia că trebuie să şi lupți pentru fericire, să o câştigi. Şi da, am luptat, am luptat până am pierdut şi am tot pierdut şi mi-am dat seama că lupt cu cine nu trebuie, că lupt degeaba fără să câştig ceva. Am ales să pierd definitiv şi odată ce am făcut asta, am câștigat pe cineva care a devenit totul.
Eu sunt fata aia care dansează la mișto, dar dansează destul de bine, căreia îi place să cânte, să deseneze, căreia îi place la nebunie fotbalul, care iubește să facă poze oriunde şi oricând, care e mereu acolo pentru a te ajuta cu ceva, căreia îi place să danseze în ploaie vara, care adoră cățeluşii şi pisicuțele şi îi place tot ce e dulce. Sunt fata care aşteaptă cu nerăbdare un mesaj de la tine, care alege să doarmă dacă nu vorbești cu ea, care se supără ușor, dar nu din orice, care doar un mesaj de "Bună dimineața!" venit de la tine îmi aduce pe chip un zâmbet intact toată ziua, care nu doarme atât de bine fiindcă se gândește la tine, se gândește la ziua când vei fi lângă ea, care se mulțumește doar cu persoana ta.
Eu sunt această fată, mai nebună, mai botoasă, dar care te iubește din toată inima. Sunt o imperfectă dar văd perfectul în tine şi în cei care aleg să mă iubească, cei care îmi sunt alături, care nu se îndepărtează de mine, care mă primesc cu toate defectele mele, în prietenii mei.
duminică, 20 mai 2018
Eu sunt
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Tu❤️
După furtună iese și soarele...da, în viața mea a fost o furtună continuă, nu știam când se va opri și cum. Am aflat răspunsul la această ...

-
Vei afla pentru prima dată cum se țin, de fapt, obrajii între palme, vei afla pentru prima dată cum se aşează capul, pe un piept care tânjeş...
-
Îmi place să îi văd zâmbetul, e ca acel moment când cucerește totul, ca și cum ai putea rămâne să trăiești în zâmbetul lui pentru totdeau...
-
Sunt fata aia cu ochi verzi şi geloasă, timidă la început, care se ascunde în ultima bancă atunci când profa vrea să scoată pe cineva la tab...
Foarte frumos , tot ce ai scris este adevarat eu te cunosc de mult timp si as vrea sa am curajul sa iti vorbesc dar nu stiu daca voi avea curajul sa vorbesc cu tine
RăspundețiȘtergere